Distanța noastră de toate zilele

Aveam o plăcere să mă plimb prin timpul tău; să îți mai fiu subiect de câte o amintire.
Eu, te așteptam ca în prima zi în care mi-am permis să visez la tine. Eu, te iertam de fiecare dată când te prefăceai că uiți de mine.
Tu, nu mă voiai constant. Tu, mă voiai inconștient.
Noi, n-am avut niciodată un plan. Noi, n-am avut niciodată „împreună”.
Timpul, nu ne iubea… ne lăsa să facem abstracție unul de altul doar pentru a ne aminti cât suntem de singuri.
Iubirea, ne păzea la fiecare anotimp… scriam versuri doar pentru noi. Versuri nedatate, versuri fără timbru. Ne auzeam regretele de la distanță, dar nu ne înduram unul de celălalt.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *